26 feb. 2010

Un pas inapoi sau nu?

Te mai intorci in acelasi loc,dupa ce ai decis sa placi?Probabil ca primul raspuns,aproape impulsiv,este ca nu.Odata ce ai decis sa plaeci,iti asumi consecintele gestului.Si mergi mai departe cu el,chiar daca uneori regreti ca l-ai facut.
Dar ce te face sa nu te poti intoarce atunci cind iti pare cu adevarat rau de ce ai facut?
Cind regretul nu iti da pace si cind stii sigur ca ar fi fost mai bine pentru tine daca ramineai?
orgoliul?Incapatinarea?Cu cit pot fi mai presus de parerea de rau?
Cind vorbesc despre a pleca,ma refer la acele situatii din viata cind decizi sa parasesti un loc.Sau o persoana.Sau sa te desprinzi definitiv de o situatie.
Cunosc oamenii care au plecat.Unul de linga altul.Si care si-au dat seama cit de gresit a fost ce au facut.S-au intors.Unul catre celalalt.Cu o lectie invatata,cu noi lucruri asumate,cu un nou fel de a-l privi pe celalat.
S-au intors mai intelepti,fara sa isi promita neaparat ca nu vor mai gresi-o promisiune,de altfel,mult prea greu de tinut pentru a crede cu adevarat in ea.
Si cunosc oameni care nu s-au mai intors.Desi le-a parut rau.Au trait mai departe cu regretul,cu nostalgia si cu neincercarea unei posibile reintoarceri.Fiecare fericit in felul lui.Sau mai degraba,fiecare impacat in felul lui.
Si mai cunosc oameni care au plecat si a fost cea mai buna alegere pentru ei.
Voi ce spuneti?Citi dintre voi ati plecat fara sa va mai uitati inapoi si citi regretati ca nu ati avut taria sa mai incercati inca o data?