23 aug. 2010

Sssst

Se poate sa imi fie dor de ceva ce nu am avut niciodata?Mi-e dor de atingerea miinilor tale.Oare cum ar fi?...blinda, duioasa sau nestapinite din cauza faptului ca ti-ai dorii sa descoperi cit mai repede feminitatea din mine?Se poate sa-mi fie dor de respiratia ta pe umarul meu sting care nu am cunoscut-o inca?Se poate sa imi fie dor de gindurile tale impartasite intre asternuturile mototolite dupa ce ne-am iubit? Se poate sa imi fie dor de mirosul tau pe care il trag in nari de fiecare data cind stau linga tine?Oare cum o fi mirosul tau?Ar avea un iz barbatesc,ar reusii el sa imi incite simturile,sau ar fi nevoie de mai mult decit atit?Imi este dor de miscarea pe care o faci cind ma saruti intr-o incercare de a ma alinta,imi este dor de acel moment cind iti treci mina prin parul meu,o cobori usor pe spate si ma iei pe neasteptate intr-o imbratisare care ma lasa fara respiratie…de emotii…de dor.. de placere.

Intind mina pe locul gol de linga mine si simt cum singuratatea ma inconjoara,strins,in ghearele hapsine.Imi pironesc privirea in adincul tavanului asteptind sa plece...nu e prima data cind imi da tircoale.Miine la lumina zilei totul va fi mai bine...astept doar sa treaca acele citeva ore...da miine totul va fi bine.

Si totusi dupa zi urmeaza noaptea cea plina de monstrii...sssst.