4 sept. 2010

Amintiri


Seara,cind stau singura in pat,zgribulita sub patura imi iau amintiriile cu mine,la caldura sa ma delectez cu ele.In nari simt mirosul marii,aud valurile agitate si simt nisipul sub talpi.Ne tinem de mina si ne plimbam,ocolind cu grija scocile pentru a nu le farimita.Rizi de mine si imi spui ca alte persoane nu au aceleasi grija de ele,le mai si injura cind calca cu talpa si se ranesc...ma aplec si prind o scoica in mina,o ud in apa sa ii dau jos nisipul si incerc sa imi imaginez o perla micuta cu luciri timide.String pumnul pentru a nu o scapa si mergem mai departe luind-o cu mine,,inca una pentru colectie'' spun eu.Acasa le pun intr-un bol si cind le privesc gindul ma duce inevitabil la tine,amintirile ma napadesc care mai de care mai frumoase.
Sint lucruri atit de marunte,care nu ma costa nimic si incerc sa ma bucur de ele in felul meu.
As vrea sa facem castele de nisip,sa culegem scoici,sa ne iubim intre valuri,sa las toata acea feerie sa ma cuprinda,sa retin fiecare amanunt cu tine ca sa pot sa le retraiesc mai tirziu.E chiar atit de rau daca incerc sa te pastrez in mintea si sufletul meu?Marea nu face decit sa ne ajute cu noi amintiri de pus la pastrare.Facem baie in mare si ne simtim liberi...liberi de tot si de toate...macar pentru citeva ore sa ma bucur de tine si de tot ce ne inconjoara.
Este locul nostru de suflet indiferent de anotimp...fiecare e frumos in felul sau.
Acasa voi privii pozele facute de noi si voi ride,asa cum faceam si altadata,pe urma dupa un timp le vom comenta,toate acel momente atit de superbe.
Din pacate a trecut vara...vine toamna cu ale sale culori si mirosuri,pe urma vom dirdii de frig la iarna si anul viitor sper sa ne prinda din nou in acel loc al nostru...eterna mare.