Cind genunchi se apleaca-n robie
Pulbere stinsa-i destinul
Ce coboara in noi,clipa de clipa.
Aud pasii tacerii in neantul perfid
Freamatul firii se stinge
Dezmatul in goana nebuna te fringe
Apoi simti cum cerul se stinge
Si amiaza piere-n carari
Timpul mi se aseaza pe umeri
Apoi,singur marsaluiesc
In inutile iluzii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu