acolo unde se despart speranta si iubirea
acolo unde incepe nebunia
printr-o lume mai buna si libera sper
doar florile sperantei in realitate apar
furtunile nu se supun regurilor cu lacrimi
cuvintele toate nu pot calma nici marea
natura-mereu indiferenta si haina
nu s-ar schimba pentru un carturar sau un nebun
omul e plin de relele lumii
muritoare in lumina lunii
e-n firea lui sa nu vrea mai bun sa fie
e-n soarta noastra cruda sa credem in mai bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu